Derogări de la prevederile Codului muncii în domeniul reducerii timpului de muncă, aplicabile pe perioada stării de urgenţă/alertă/asediu

CMP Lawyers > Articole > Noutăți legislative > Derogări de la prevederile Codului muncii în domeniul reducerii timpului de muncă, aplicabile pe perioada stării de urgenţă/alertă/asediu

Derogări de la prevederile Codului muncii în domeniul reducerii timpului de muncă, aplicabile pe perioada stării de urgenţă/alertă/asediu

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă a fost modificată prin Legea 58/2021.

Modificările au intrat în vigoare la data de 8 aprilie 2021. 

Modificările vizează derogări de la prevederile Codului muncii în domeniul reducerii timpului de muncă, precum și modalitatea și condițiile de decontare de către angajatori a indemnizației care se acordă pentru timpul redus de muncă.

Noile prevederi sunt aplicabile doar pe perioada stării de urgenţă/alertă/asediu, precum şi pe o perioadă de până la 3 luni de la data încetării ultimei perioade în care a fost instituită starea de urgenţă/alertă/asediu.

1.Modificări referitoare la reducerea timpului de muncă
  • Pentru angajații încadrați cu normă întreagă, angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de muncă a salariaţilor cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară, prevăzută în contractul individual de muncă.
  • Dacă la nivelul angajatorului există organizaţii sindicale îndreptăţite să negocieze contractul colectiv la nivel de unitate sau reprezentanţi ai salariaţilor, măsura de reducere a timpului de muncă se ia de angajator cu acordul organizaţiei sindicale îndreptăţite să negocieze contractul colectiv ori, în cazul în care aceasta nu există, cu reprezentanţii salariaţilor. Dacă nu există nici organizație sindicală, nici reprezentanți ai salariaților, atunci măsura se va lua cu informarea salariaților.
  • Pentru reducerea timpului de muncă, angajatorul va emite o decizie și o va comunica  salariatului cu cel puţin 5 zile înainte de aplicarea efectivă a măsurii. Prin excepție, comunicarea către salariat se face cu cel puţin 24 de ore anterior aplicării efective a măsurii, în cazul în care intervine o modificare a programului de lucru determinată de o creştere a activităţii angajatorului care necesită suplimentarea personalului sau în cazul în care se impune înlocuirea unui salariat care se află în imposibilitatea de a presta activitate conform programului său de lucru.
  • Decizia va cuprinde mențiuni privind reducerea timpului de muncă, programul de lucru, modul de repartizare a acestuia pe zile şi drepturile salariale aferente.
  • Reducerea se va aplica pentru o perioadă de cel puţin 5 zile lucrătoare, cuprinse în perioada de 30 de zile calendaristice, începând cu prima zi de aplicare efectivă a măsurii. Reducerea timpului de muncă se aplică şi în cazul programului de muncă în ture, precum şi în cazul programului de muncă inegal.
  • Angajatorul poate modifica programul de muncă ori de câte ori este necesar, cu obligaţia de a justifica o astfel de modificare și cu acordul organizaţiei sindicale îndreptăţite să negocieze contractul colectiv ori, în cazul în care aceasta nu există, cu reprezentanţii salariaţilor.
  • În această perioadă (în care angajatorul aplică reducerea timpului de muncă) sunt interzise angajarea de personal pentru prestarea unor activităţi identice ori similare cu cele prestate de către salariaţii al căror timp de muncă a fost redus, precum şi subcontractarea de activităţi desfăşurate de salariaţii al căror timp de muncă a fost redus. Interdicţia se raportează la nivel de filială, sucursală sau alte sedii secundare, la nivelul cărora se aplică măsura de reducere a timpului de muncă.
  • Totuși, prin excepție, este permisă angajarea pentru înlocuirea salariaţilor al căror program a fost redus, dacă a avut loc încetarea contractului individual de muncă în condiţiile art. 56 (încetarea de drept), art. 61 (încetarea pentru motive ce țin de persoana salariatului) şi art. 81 (demisie) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
  • Pe perioada în care angajatorul aplică reducerea timpului de muncă, salariaţii afectaţi de această măsură nu pot efectua muncă suplimentară la acelaşi angajator.
  • Pe această perioadă, salariaților afectați nu li se poate reduce timpul de muncă și pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, în temeiul art. 52 alin. (3) din Codul muncii.
  • În lunile în care se aplică reducerea timpului de muncă angajatorul nu poate iniţia concedieri colective.
2. Modificări referitoare la acordarea indemnizației
  • Pe durata reducerii timpului de muncă, angajatorii sunt obligați să le plătească salariaţilor afectaţi de măsură o indemnizaţie de 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru.
  • În situaţia în care bugetul angajatorului destinat plăţii cheltuielilor de personal permite, indemnizaţia poate fi suplimentată de angajator cu sume reprezentând diferenţa până la nivelul salariului de bază corespunzător locului de muncă ocupat, fără ca această diferenţă să poată fi decontată.
  • Indemnizaţia este suportată inițial de angajator, din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri şi cheltuieli al acestuia, şi se achită la data plăţii salariului aferent lunii respective, urmând a se deconta după îndeplinirea de către angajator a obligaţiilor declarative şi de plată aferente veniturilor din salarii şi asimilate salariilor din perioada pentru care se face solicitarea.
  • Angajatorul nu are dreptul să recupereze de la salariat indemnizația în cazul în care, din orice motive, nu o recuperează de la bugetul asigurărilor pentru şomaj.
  • Indemnizația reprezintă venit de natură salarială și este supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor sociale.
  • În situaţia în care, în cursul aceleiaşi luni, salariatul obţine atât venituri din salarii, cât şi indemnizaţia, în vederea impozitării, acestea se cumulează, pentru acordarea deducerii personale. Impozitul lunar se determină potrivit prevederilor art. 78 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
  • Pe perioada de aplicabilitate a măsurii de reducere a timpului de muncă, salariatul beneficiază de toate celelalte drepturi prevăzute în contractul individual de muncă sau în contractul colectiv de muncă.
  • Angajatorul poate solicita decontarea indemnizației doar dacă măsura afectează cel puţin 10% din numărul de salariaţi ai unităţii, iar reducerea activităţii este justificată de o diminuare a cifrei de afaceri din luna anterioară aplicării măsurii sau, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioare acesteia, cu cel puţin 10% faţă de luna similară sau faţă de media lunară a cifrei de afaceri din anul anterior declarării stării de urgenţă/alertă/asediu, respectiv 2019.
  • În cazul angajatorilor care aplică măsura de reducere a timpului de muncă, acordarea de prime sau alte venituri în afară de salariul de bază stabilit prin contract, pentru persoanele care asigură conducerea şi/sau administrarea societăţilor, potrivit Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se efectuează după finalizarea perioadei de aplicare a măsurii.
  • Angajatorii datorează contribuţia asiguratorie pentru muncă atât pentru drepturile salariale aferente timpului de muncă lucrat, cât şi pentru indemnizaţie.
3. Modificări referitoare la decontarea sumelor solicitate pentru indemnizații
  • Angajatorul trebuie să depună la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană, precum şi a municipiului Bucureşti, în raza căreia îşi are sediul social, o cerere însoţită de următoarele documente:

a) copie a deciziei privind reducerea timpului de muncă şi dovada aducerii acesteia la cunoştinţa salariaţilor, prin orice mijloace folosite de angajator în mod obişnuit pentru comunicarea cu angajaţii;

b)declaraţie pe propria răspundere a angajatorului, din care să reiasă situaţia de diminuare a cifrei de afaceri;

c)copia acordului încheiat cu organizația sindicală îndreptăţită să negocieze contractul colectiv de muncă la nivel de unitate sau cu reprezentanții salariaților sau, după caz, dovada informării salariaţilor, acolo unde nu există organizaţie sindicală îndreptăţită să negocieze contractul colectiv de muncă la nivel de unitate sau reprezentanţi ai salariaţilor;

d)lista persoanelor care urmează să beneficieze de indemnizaţie;

e)copie a documentelor de plată a salariilor, cu evidenţierea plăţii indemnizaţiei.

  • Cererea de decontare şi documentele se depun în format electronic sau în format letric, până la data de 25 a fiecărei luni pentru plata indemnizaţiei din luna anterioară. În situaţia în care cererea este depusă de către angajator la o dată ulterioară, suma aferentă lunii pentru care se face solicitarea se decontează în luna următoare.
  • Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, precum şi a municipiului Bucureşti, în urma verificării documentelor depuse de către angajator, emit o decizie, în cel mult 5 zile de la depunerea corectă a documentelor, în care se precizează că angajatorul a respectat toate condiţiile. Decontarea se face în cel mult 5 zile de la emiterea acestei deciziei, din bugetul asigurărilor pentru şomaj.
  • Procedura de decontare a sumelor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. În termen de cel mult 30 de zile calculate de la data de 8 aprilie 2021 se va modifica în mod corespunzător Hotărârea Guvernului nr. 719/2020 pentru aprobarea procedurii de decontare şi de plată a sumelor acordate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020.